PIP si Implanturile Mamare


Atentat cu "cocktailuri" Molotov. Grupul industrial german Brenntag a confirmat cã a furnizat Basylon cãtre PIP, un tip de silicon utilizat în mod normal pentru materiale de constructie si în componentele electronice. Alte tipuri de silicon, folosite în prelucrarea cauciucului, au fost introduse, de asemenea, în compozitia gelurilor din implanturile mamare realizate de PIP. Aditivii Baysilon, Bilopren si Rhodorsil sunt folositi pentru producerea carburantului auto si nu au fost testati niciodatã pentru a fi aprobati în implanturile mamare. Potrivit specialistilor, aceste substante depistate în implanturile PIP atacã învelisul implanturilor. "Asa ceva e aproape o crimã", a comentat chimistul si toxicologul Andre Picot dupã dezvãluirea "cocktailului Molotov" din compozitia implanturilor. "Pernutele" se schimba usor. Dupa noroc... Pe fondul isteriei create de pericolul implanturilor toxice, specialistii dau asigurãri cã operatia de înlocuire a protezelor este, în general, una de rutinã. Dacã nu sunt complicatii, aceasta nu depaseste o orã si se desfãsoarã sub anestezie generalã. Schimbarea silicoanelor se face, în principiu, prin aceeasi incizie prin care au fost introduse implanturile precedente. Dupã plasarea "pernutelor", organismul formeazã în mod natural o membranã în jurul lor, denumitã "capsulã periproteticã". Aceasta izoleazã corpurile strãine de tesuturile înconjurãtoare si poate fi lãsatã intactã dacã nu a fost infectatã de silicon scurs. În caz contrar, operatia de implant porneste de la zero, începând cu eliminarea pungilor de silicon formate accidental în sânul afectat. Efectul iritant al gelului non-medical folosit în protezele defectuoase poate provoca însã reactii inflamatorii, complicând operatia de scoatere a implanturilor, a explicat ministrul francez al Sãnãtãtii. Un chirurg plastician din Paris a dat ca exemplu o operatie de schimbare a implanturilor rupte care a durat douã ore si 45 de minute din cauza complicatiilor survenite. Cum a început smecheria? Înfiintatã în 1991, la Seyne-sur-Mer, în sudul Frantei, firma Poly Implant Prothese (PIP) e în lichidare judiciarã din martie 2010. PIP a ocupat, o vreme, locul trei în topul mondial al vânzãrilor de implanturi mamare, furnizând aproape 100.000 de proteze pe an în 60 de tãri. Exporturile reprezentau circa 84% din vânzãrile firmei PIP. Printre pietele preferate se numãrau America de Sud (85% din totalul exporturilor) si Europa de Est, care a urcat de la 5,4% export la 10%. În România, o operatie de marire a sânilor costa, în medie, între 2.000 si 3.000 de euro, în functie de clinica în care are loc interventia si de materialele folosite pentru implant. 


În tara noastra nu s-a semnalat niciciun caz de cancer sau de rupere a membranei implanturilor si nici nu au fost identificate importuri de silicon din lotul periculos. PIP vindea binisor chiar si în tãri cu restrictii politice sau religioase severe: China, Iran, Turcia si Emiratele Arabe totalizau 8,1 din export în 2009. Câteva semnale de alarma cu privire la practicile companiei PIP au aparut înca de acum 12 ani, dar implanturile toxice au continuat sa le seduca pe femeile de pe toate continentele prin tertipuri foarte bine mascate. Primul hop serios pentru firma Poly Implant Prothese (PIP) si pentru fondatorul acesteia, Jean-Claude Mas, un escroc calificat, a fost în anul 2000. Agentia americana pentru medicamente, Food and Drug Administration (FDA), a luat atunci în vizor implanturile cu solutie salinã produse de Poly Implant. Potrivit agentiei Reuters, FDA a trimis un inspector la fabrica PIP, iar o lunã mai târziu i-a expediat o scrisoare de avertisment lui Jean-Claude Mas, reprosându-i cã nu a luat mãsuri dupã aparitia a douã cazuri de rupere a implanturilor saline si cã nu a semnalat alte 120 de plângeri primite în Franta pe aceeasi temã. PIP a rãspuns cam în doi peri, sustinând cã nu dispune de procedurile prin care sã verifice dacã implanturile sunt conforme cu standardele americane. FDA a identificat 11 abateri de la bunele practici de productie, printre care lipsa documentatiei, audit de calitate insuficient si neinstruirea lucrãtorilor. Pe scurt, o treaba de mântuiala, dar sanctionata prompt de autoritati. Din pacate, doar peste Ocean: vânzarea protezelor cu ser salin a fost interzisa în SUA între 1992 si 2006. FDA nu avea obligatia de a anunta autoritatea de resort din Franta, întrucât situatia nu a fost încadratã la nivelul de risc sanitar. În mai 2002, PIP a renuntat sã mai vândã proteze cu ser salin în SUA, dupã o modificare a legislatiei americane. FDA a aprobat comercializarea în SUA a implanturilor mamare din silicon abia în noiembrie 2006, pentru femeile în vârstã de cel putin 22 de ani, dupã 14 ani de interdictie. Potrivit unui raport al agentiei americane de sãnãtate, implanturile mamare sunt sigure, dar trebuie sã fie înlocuite la fiecare zece ani, pentru a se evita complicatiile care afecteazã cel putin o femeie din cinci. În 2010, 390.000 de femei americane au recurs la chirurgia mamarã, potrivit Asociatiei americane a chirurgilor esteticieni.